De la export de forţă de muncă la import de soluţii
România a emis doar 57.111 de permise de muncă din cele 3,5 milioane de permise noi acordate de UE. În plus, potrivit Eurostat, care numără permisele de şedere emise pentru schimbarea statutului (non-UE) în interiorul ţării, România a înregistrat doar 643 de astfel de documente anul trecut (comparativ, Franţa – 200.163, Polonia – 17.486, Bulgaria – 1.984), fiind pe locul 27 în Uniunea Europeană, potrivit datelor Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin. Confederaţia susţine că România trebuie să-şi schimbe politicile de retenţie a migranţilor, având în vedere declinul numeric accelerat al populaţiei. Soluţiile de integrare şi asimilare a forţei de muncă provenită din afara UE sunt singurul panaceu, precizează sursa citată.
PIB-ul României este tributar masiv (2,5% în 2024, conform World Bank) celor plecaţi la lucru în străinătate şi are în continuare nevoie de pârghii puternice pentru a compensa îmbătrânirea accelerată a forţei de muncă, dar şi pentru a creşte rata de ocupare a unor categorii de vârstă.
Migraţia nu este un robinet care poate fi închis sau deschis cum vrem, iar centrele de primire a migranţilor în ţări-satelit UE s-au dovedit un eşec costisitor în implementare. Dacă nu creăm trasee clare de integrare şi retenţie a migranţilor cu potenţial de plusvaloare, ne vom trezi asaltaţi de o pătură socială slab pregătită profesional, cu potenţial infracţional şi vulnerabilităţi periculoase în faţa discursurilor suveraniste, a declarat Cătălin Orezeanu, preşedintele Alianţei Europene pentru Migraţie.
